Viața haotică în care trăim are multe neajunsuri, ce în timp devin dureroase. Unul dintre acestea este lipsa de comunicare cu semenii, în general, deși pare un paradox, iar în particular lipsa de dialog cu bunul Dumnezeu.
Biserica noastră a rânduit un program de rugăciune zilnică, ce se poate adapta ușor pentru fiecare persoană în parte. Cel mai corect din punt de vedere religios este să se facă un astfel de program personalizat, dacă îmi este permis termenul. Acest lucru trebuie realizat cu părintele duhovnic al fiecăruia.
În linii mari, aș vrea să vă prezint, cu permisiunea dumneavoastră, câteva sfaturi pentru alegerea unui program de rugăciune zilnică:
1. Să nu considerați rugăciunea ca pe o povară.
2. Dacă nu aveți practica rugăciunii zilnice și ați desoperit- o în urma unei experiențe de viață, căutați rugăciunile scurte, ce nu vă obosesc, pentru început, și apoi, pe cele mai lungi, de genul, acatistelor.
3. Nu mergeți pe principiul ”astăzi pot citi două acatiste și mâine cinci, așa fac”, ci trebuie să existe o constanță în practica rugăciunii. Aceasta este, totodată, și o formă de respect la adresa divinității.
4. Rugăciunile pot fi rostite la orice oră din zi și din noapte, acasă, pe stradă, la locul de muncă.
5. Nu există ca o rugăciune să fie ”mai puternică” decât cealaltă. Puterea unei rugăciuni stă în sinceritatea și implicarea sufletească a celui ce o rostește.
6. Atunci când purtați numele unui sfânt este elementar să rostiți zilnic rugăciunea mică(troparul și/ sau condacul sfântului) ce o găsiți în acatistul sfântului respectiv, și chiar acatistul tot.
7. Nu rostiți rugăciunea cu gândul că ea poate avea ”efectul” unui paracetamol, ci faceți rugăciunile cu certitudinea că Bunul Dumnezeu și sfinții ne ascultă și ne ajută cu tot ceea ce ne este necesar mântuirii noastre.
8. Nu uitați să mulțumiți zilnic pentru încercările și binefacerile primite.
9. Cele mai scurte rugăciuni sunt: ”Doamne Îți mulțumim!”; ”Doamne iartă- mă!”; ”Doamne ajută!”; ”Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”
Și să nu uităm de rugăciunea inimii: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul. Amin."
RăspundețiȘtergereFoarte adevarat! Un rol fundamental il are in acest sens si educatia primita in familie!Datoria comuna,generala a membrilor unei familii este rugaciunea.In sanul fiecarei familii ar trebui sa existe un program de rugaciune,pe care sa-l alcatuiasca de comun acord toti membri,atunci cand petrec timp impreuna.Extraordinar este ca parintii sa se roage impreuna cu copiii,cei din urma ii imita si astfel parintii devin un bun exemplu pentru copiii lor.Multi dintre noi acuzam,ca nu mai avem timp si pentru rugaciune,uitand deseori ca rugaciunea nu consta in numarul cuvintelor folosite,ci in puritatea starii de rugaciune!Asadar,sa cautam sa inaltam o rugaciune cat de scurta Domnului,in fiecare zi.Avem aceasta datorie sa nu uitam de El,deoarece si El isi aminteste sa ne trezeasca in fiecare dimineata!
RăspundețiȘtergere